Deseori o viata nu e indeajuns sa raspunzi la aceasta.Viata,un drum lung,pentru unii dificil,pentru altii neinsemnat si scurt dar pentru toti trezeste fiori.Vreau sa am de toate dar sa nu depun efort!Cred ca la fiecare a aparut acest gind.Pai iata ajungi la o rascruce cind dorinta copilului nu mai are putere.Aici se ridica in picioare omul mare,care trebuie sa stie ce vrea pentru a nu se rataci.Dar cum sa doreasca ceva daca in el se joaca un copil a carui ochi nu simt duritatea lumii,cum?
Haideti mai bine sa ivatam acest om mare-nou crescut sa faca pas cu pas de parca acestea ar fi primii pe pamant.Posibil si primii in viata de matur,cu incertiduni si frica pina in maduva oaselor.Atunci te uiti in oglinda si-ti spui:bun venit  mie,in lumea mare!O lume plina dar totodata si pustie,cu siguranta e pustie,caci tu pina acum nu ai gasit raspuns la o simpla intrebare-ce vreau de la viata?O vei gasi,cu siguranta o vei face din moment ce te vei invata sa mergi cu pasi apasati,posibil de la inceput durerosi caci de altfel nu ar fi interesant.Nu-i nimic,pe strada inceputului chiar la cotitura te asteapta prima dorinta-sa te afirm.O dorinta simpla care te stimuleaza spre mai multe.